Marin Sorescu
Dumneata
,, Într-o noapte, pe aici, pe la Cişmele, Unde sunt casele mai rărişoare, din cauza stafiilor, Care se zice că s-ar fi arătând pe-acolo, Şi oamenii s-au sfiit să pună case, ca să aibă stafiile loc, Lărgime, să treacă-n deal, în vale, libere, Se întâlneşte Grigore al lui Tăgărâlă cu unul care cam sclipea de departe, Aşa ca putregaiul. ,,Bună seara.” Ăla nu-i răspunde. ,,N-o fi auzit”, se gândeşte Grigore, ,,Bună seara”, zice iar. Continuă lectura