Pasărea Phoenix – L’Oiseau Phoenix

petru-cretia

Petru Creţia

Pasărea Phoenix (Fragmente)

Sunt o întruchipare a ceva
La care gândul nu ajunge
Decât pierzându-se pe drum
Şi suferind de năzuinţa lui pustie
Şi târzie.

De purpură şi de cenuşă pasăre sunt
Şi numele meu între stele
Este Pasărea Phoenix.
Mor învinsă de povara gândului,
De povara iubirii ;

Mă regăsesc apoi, din nou uşoară
Ca un fulger,
În aceleaşi cercuri ale lumii,
Alta, alta,
De fiecare dată alta,
În uimire de sine
Aceeaşi.


Sunt pasăre bogată, am averi,
Grădina, zodiacul şi trecutul,
O parte din pământ, cerul întreg
Şi şirul lung de măşti prin care trec,
În care par că sunt, în care cânt şi pier
Şi-apoi renasc.

Strălucesc în noapte printre străluciri,
Mă ascund în noapte printre umbre, şoapte,
Mă stropesc cu apa bunelor vestiri
Şi înviu în focul care n-are moarte.

images5P5VRT9T

*

L’Oiseau Phoenix (Fragments)

Je suis l’incarnation de quelque chose
Que la pensée ne peut atteindre
Qu’en se perdant en chemin
Et souffrant de son aspiration vaine
Et tardive.

Oiseau de pourpre et de cendre je suis
Et mon nom parmi les étoiles
Est L’Oiseau Phoenix.
Je meurs vaincu par le poids des pensées,
Par le poids de l’amour ;
Je me retrouve ensuite aussi léger
Qu’un éclair,
Dans les mêmes cercles du monde,
Un autre, un autre
Chaque fois un autre,
Et dans l’émerveillement de soi-même
Le même.

Je suis un oiseau fortuné, j’ai des biens,
Jardin, zodiaque et passé,
Une partie de la terre, le ciel tout entier
Et la longue file de masques que je traverse,
Faisant semblant d’exister, où je chante et je péris
Pour renaître ensuite.

Je resplendis la nuit parmi tout ce qui brille,
Je me dissimule la nuit parmi les ombres, les murmures,
Je m’asperge de l’eau des annonciations
Pour ressusciter dans le feu qui ne meurt pas.

*

Traduction : Virginia Popescu, Nicole Pottier

Anunțuri

2 gânduri despre „Pasărea Phoenix – L’Oiseau Phoenix

  1. va multumesc pentru acest poem pe care nu-l cunoasteam… iata un altu’ dedicat „pasarii de foc”:

    ”Cendres soufflées reforment tes ailes
    Plume à plume tu réapparais face au soleil
    Ton œil grand ouvert fixe à nouveau l’astre du jour
    L’éternité se retourne sur sa couche de feuilles mortes…”(Pour un phénix… – Anne Hébert)
    * * *
    salutari toulousene, tone de inspiratie si amicale gânduri, Mélanie NB

  2. Mulţumesc din suflet pentru frumoasele versuri şi pentru caldele urări !

    Petru Creţia e un poet de o vastă erudiţie, « un abîme de science », cum spunea Rabelais.
    O să revenim şi cu alte traduceri din acest poem de o mare frumuseţe.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s