Frunze de artar

Liviu Ofileanu

Frunze de artar

1.
o singură fisură nimic mai mult
face din casa ta o ruină

destul să repeţi acelaşi  scenariu de câteva ori
Ş i Tu nu mai eşti acelaşi

mâna care te-a mângâiat e bătrână
gura ei e o mânătarcă răpusă de friguri

pacea care trebuia să răsară în urma curajului
Şuieră precum hârleţul în mâinile chefliului gropar

2
cântecul sirenei e tot un cântec de lebădă
care aduce cu ultimul gând al peştilor din plasă
că aerul e o apă ce ustură gura
ca un sărut confirmă femeia
arde ca un glonţ  zice bărbatul

3
fiindcă jucăriile nu pot învăţa niciodată
să se joace singure
oamenii
s-au gândit la copii
că Ei ar putea să le murdărească pentru a rămâne curaţi
Şi că numai Ei le pot scoate ochii sau dinţii
pentru fiecare lacrimă

4
de astăzi
vreau să trăiesc fiecare zi ca pe ultima
să te strâng în braţe până în zorii lumii noi
ca să mă ierţi că te iubesc
oricum
nimic nu te păstrează mai bine
nici pământul nici muntele nici apa
nu te pot naşte din nou ca pântecul meu

Versiune franceză :

Feuilles d’érable

1.
une seule fente rien de plus
fait de ta maison une ruine

il te suffit de répéter le même scénario plusieurs fois
et Tu n’es plus le même

la main qui t’a caressé est vieille
sa bouche est un cèpe défait par les froids
la paix qui devait naître après l’acte de bravoure
siffle telle la bêche entre les mains du fossoyeur ivre

2.

le chant de la sirène est toujours un chant du cygne
faisant penser en dernier recours aux poissons dans la nasse
l’air est une eau qui brûle la bouche
tel un baiser affirme la femme
cela brûle telle une balle dit l’homme

3.
puisque les jouets ne pourront jamais apprendre
à jouer tout seuls
les hommes
ont pensé aux enfants
qu’Ils pourraient salir pour rester purs
eux seuls pourraient leur arracher les yeux et les dents
pour chaque larme

4.
à partir de maintenant
je veux vivre chaque jour comme si c’était le dernier
te serrer dans mes bras jusqu’à l’aube du monde nouveau
pour que tu me pardonnes de t’aimer
quoi qu’il en soit
rien ne te conserve mieux
ni la terre ni la montagne ni l’eau
ne peuvent te faire renaître comme mon ventre

(Traduction: Virginia Popescu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s