POEMUL ÎNTR-UN VERS – STUDII Florin Vasiliu – Vasile Moldovan

IMG_0067

POEMUL ÎNTR-UN VERS – STUDII
Florin Vasiliu – Vasile Moldovan
Editura Curtea Vache, Bucureşti, 2001.

*

Cu ceva timp în urmă am avut ocazia să citesc un studiu despre poemul într-un vers, considerat în prezent cea mai scurtă creaţie literară din lume.
Cei doi autori ai studiului, regretatul Florin Vasiliu şi Vasile Moldovan vin cu argumente solide pentru susţinerea acestei idei.
În cele ce urmează mă voi opri la prezentarea  articolului scris de Florin Vasiliu care face o analiză sistematică a poemului haiku raportat la poemul într-un vers, mult mai recent din punct de vedere cronologic.
Autorul stabileşte ca repere ale prezentului studiu două date:
Anul 1990, cel al fondării Revistei de interferenţe lirice româno-japoneze HAIKU şi  anul 1992, când autorul ia cunoştinţă de lucrarea poetului japonez Sono Uchida, « Haïku, le plus court poème du monde ». Începând cu anul 1992, pe coperţile revistei  HAIKU  s-a tipărit concomitant, un poem într-un vers al poetului român Ion Pillat şi un haiku al poetului nipon Matsuo Bashô.
În paginile aceleiaşi reviste apare referatul, lui Florin Vasiliu  « Poemul pillatian într-un vers şi haiku-ul nipon », susţinut la cea de-a treia ediţie a colocviului « Ion Pillat » de la Miorcani, din 26-27 septembrie 1988, într-o  versiune nouă, adecvată profilului revistei.
Justificarea fiind punerea în evidenţă a poemului pillatian într-un vers, « Cel mai scurt poem din lume, cu adevărat ». Autorul consideră  că poemul într-un vers  nu este  cu nimic mai prejos ca frumuseţe faţă de haiku-ul nipon.
În anul 1995, Victor Săhleanu publică o plachetă cu acelaşi titlu ca cel al lui Ion Pillat.
În anul1998 s-a acordat premiul  « Ion Pillat » autorului plachetei.
Placheta  lui Victor Săhleanu este urmată la scurt timp de cea a lui Florin Vasiliu, « Să muţi pe cer o stea. » (2000)
Urmează  o prezentare detailată a vieţii şi operei lui Ion Pillat, dar ne vom opri la ceea ce formează interesul acestui studiu – poemul într-un vers raportat la haiku.
Amintim doar că mama poetului era a doua fiică a lui C. Brătianu şi că viitorul poet a primit o educaţie solidă, urmând la Sorbona studii de istorie, geografie şi drept.
În 1936 apare la Cartea românească, volumul de proporţii reduse intitulat  « Poeme  într-un vers » de Ion Pillat. 
Conţine 117 poeme de acest gen.
« Este un volum de micropoeme îndelung elaborat, lucrat cu osârdie şi migală, forjat în timp şi cizelat cu minuţie  într-un model de concentrare prozodică, primul de acest tip în poezia lumii ».
După publicarea acestui volum, au fost câţiva poeţi occidentali care au scris poeme într-un vers. Un exemplu îl constitue volumul  Monostiches (1936), al poetului francez Emm Lochac.
În cuvântul de început, Ion Pillat dezvăluie cititorilor punctul de pornire al poemului într-un vers, şi anume unele poezii ale lui Victor Hugo în care i-au atras atenţia anumite versuri care se detaşau din text ca veritabile unităţi independente, cu o valoare poetică deplină.
De altfel, Ion Pillat afirmă : « Poemul într-un vers ar fi acela în care unul singur e scris, cel dătător de mişcare, iar celelalte rămân sugerate până la sfârşitul poemului presimţit ».
A fost un pas temerar să declari poem, un singur vers, să renunţi la statutul şi condiţia poeziei : strofe, versuri, rimă.
Nu e de mirare că Ion Pillat a trebuit să înfrunte rezerve sau critici la adresa poemului într-un vers.
Ion Pillat  va respecta procedeul clasic de a da un titlu poemelor sale. « Titlul la poemul într-un vers are rolul de a duce concentrarea lirică la un cuvânt esenţă, la sămânţa ideii din poem, printr-un proces de sintetizare a expresiei poetice. »

Amintirea
La cuib, o rândunică prin suflet zboară lung.
Ion Pillat

Eseistul şi traducătorul de tanka şi haiku în limba română, Traian Chelariu nu este de acord cu acordarea unui titlu la poemul într-un vers, considerând că acesta ar ştirbi prestigiul de « monostih pur ».
Florin Vasiliu atrage atenţia  asupra celor doi termeni folosiţi de Traian Chelariu : poemul într-un vers şi monostihul, considerând că aceştia nu sunt sinonimi.
« Poemul într-un vers este semantic mai bogat în conţinut decât monostihul, care ne vorbeşte exclusiv de un singur vers ».
Autorul articolului trece apoi în revistă poemul haiku. Cultivarea acestui gen de poezie scurtă este explicat prin particularitatea sintaxei japoneze de a concentra  expresia la maximum, deschizând fereastra către sugestie.
Pe de altă parte haiku-ul apare ca « poemul unei respirări », deoarece numărul maxim de silabe ce pot fi pronunţate cu uşurinţă este de 17.
Datorită lipsei accentului tonic, se impune scurtarea versului.
Spiritul nipon este înclinat spre miniatural, caracteristică întâlnită în bonsai (arborii pitici), origami (crearea de obiecte din hârtie), etc.
Haiku-ul ca şi tanka, este o poezie cu formă fixă, fiind încorsetat  într-o regulă de fier : trei versuri a câte 5 – 7 – 5 silabe, respectiv 17 silabe în total.
Structura poemului haiku se sprijină pe trei elemente : subiectul (cine ?, ce ?), spaţiul (unde ?) şi timpul (când ?)

La fiecare adiere  (când )
fluturaşul îşi schimbă locul (Cine)
pe salcie (unde)

Bashô

În procesul de creaţie a haiku-ului, poetul trebuie să ţină cont de o serie de valori estetice : mu-shin  (fără spirit), cu originea în vidul daoist,  hai-i (spirit haiku), ryûkô (vremelnicie fenomenală), fueky ( constanţă fenomenală), karumi (dezinvoltură, firesc), wabi (singurătate), sabi (scurgerea timpului), mono-no-aware (patos al lucrurilor), kigo (desemnarea unui anotimp), etc.

Prima lege fundamentală a haiku-ului postulează natura ca principala sursă în tematica micropoemului.
A doua lege fundamentală este instantaneitatea actului cognitiv (momentul haiku sau momentul de iluminare).

în cântecul greierului
nici un semn
că va muri curând

Bashô

Ion Pillat şi Orientul

Orientul apare frecvent în tematica poeziilor din tinereţe ale lui Ion Pillat. (Visări păgâne 1910 – 1912).
În opera lui apare o poezie care are ca temă Japonia.

Munte Fuji, Munte Fuji,
Peste tine zboară norii
Berze albe, berze negre,
Cu aripile întinse.
Mi se cerne lin iubirea
Pe cărări de Kumamoto,
La Kitzumo rânduri, rânduri,
Vântu-mi ninge tot trecutul.

(Din Samisen)

Florin Vasiliu pune apoi o întrebare la care se străduieşte să răspundă cât mai argumentat.
« S-a născut poemul într-un vers din haiku ? »
« În mod cert, » continuă autorul articolului, « Ion Pillat a cunoscut haiku-ul încă din tinereţe din timpul studiilor făcute la Paris. »
Parisul era la începutul secolului  XX centrul luminat al Europei. Nu toate formele  de cultură niponă au pătruns însă în spaţiul  occidental, aşa cum s-a întâmplat cu stampele japoneze descoperite de pictorul Claude Monet într-o băcănie olandeză, ca hârtie de ambalat, pe care le-a recuperat, aducându-le în Franţa.
Tânărul student român nu va rămâne indiferent la nimic din ceea ce-i oferea Occidentul. Aici va veni în contact cu Poeţii extrem-orientali : Bashô, Buson, Issa, Kikaku şi mai ales Shiki cu care era contemporan.
Pillat a cunoscut de tânăr toate speciile de poezie ale lumii, a experimentat toate formele expresiei poetice.
E sigur deci că a cunoscut atât haiku-ul cât şi estetica sa, totuşi el nu a scris poeme haiku.
După cum s-a spus deja, nu de la haiku s-a îndreptat el spre poemul într-un vers, ci de la poezia lui Victor Hugo.
În cuvântul de început la volumul de Poeme într-un vers, autorul scrie :
« Poemul într-un vers nu trebuie confundat cu epigrama greacă, rubaiul persan sau hai-kaiul japonez ».
Ion Pillat nu s-a oprit la haiku nici sub aspectul procesului creativ, n-a împrumutat nici elemente de estetică de la acesta, nu s-a contaminat nici de ritmul său interior, rămânând la forma europeană de versificaţie, folosind piciorul iambic şi ducând procesul de concentrare a ideii din poem la 13-14 silabe.

Asemănări

Lectura paralelă a haiku-urilor lui Matsuo Bashô (1644-1694), « Sfântul haiku-ului», cum îl numeşte poporul japonez şi a poemelor într-un vers ale lui Ion Pillat(1891 – 1945), « poetul strălimpezimilor », cum îl consideră istoricul şi criticul literar Şerban Cioculescu, pune în evidenţă asemănări şi deosebiri între acestea, demne de remarcat.
Pe planul similitudinilor. La ambii poeţi natura apare ca temă de bază a poeziei lor.

Deosebirea constă în faptul că deşi Bashô este prezent la spectacolul naturii din haiku-ul său, arareori este autoreflexiv, în timp ce Ion Pillat este autoreflexiv în majoritatea poemelor sale.

Întoarcere
În toamna desfrunzită m-am întâlnit, copil.
Ion Pillat

A doua similitudine se manifestă în planul scurtimii. Ambele specii de poezii conţin un moment de viaţă, prins într-o expresie de înaltă valoare poetică, dar de o mare concizie, având capacitatea de a evoca şi amplifica în mintea cititorului imagini noi cu rezonanţe până la limita extinderii articulării fenomenale.

Un fulger –
ţipătul unui bâtlan
zburând în beznă

Bashô

Karl Petit afirmă că «Poezia japoneză poate fi considerată drept o delicată reticenţă. Ea spune de-abia a zecea parte din ce resimte şi încearcă să sugereze cel mai delicat posibil celelalte nouă zecimi ».
Această afirmaţie e valabilă şi  pentru poemele lui Pillat care-şi defineşte poemul într-un vers pe baza a două coordonate esenţiale : concizia şi unicitatea.
« Un singur vers, născut nu făcut, purtat ani de zile adesea inconştient, filtrând ani de patimi, rezumând în el versuri multe, nescrise, şi atâtea feţe şi locuri, să nu poată reda taina călătoare a poeziei redusă la unica ei bogăţie de a fi goală şi eternă. »
Dacă un poem lung se citeşte mai repede, unul într-un  singur vers se vrea citit mai încet.
Ideea de mai sus apare în definiţia pe care o dă autorul poemului într-un vers :

Poemul într-un vers :
Un singur nai, dar câte ecouri în pădure…
Ion Pillat

Poetul japonez surprinde în spectacolul naturii o imagine de-o clipă şi o pune în trei stihuri :

Floarea de camelie –
a lunecat o lacrimă
căzând

Bashô

Bashô are o emoţie din care extrage “esenţa  existenţială”.
« Ceea ce poetul tace este cel puţin tot atât de important în această poezie ca şi ceea ce poetul spune », afirmă Nicolae Balotă.

Iată şi replica lui Pillat în expresie poetică :

Artă poetică 

Nu vorbele, tăcerea, dă cântecului glas.

Ion Pillat

Un haiku la fel ca şi poemul într-un vers impune o citire rară şi o pauză după fiecare lectură, pentru a recepta semnificaţiile primare, pure ale acestora, după care are loc procesul lăgirii câmpului semantic, o amplificare efectuată prin lentila sensibilităţii noastre, şi la dimensiunea propriei imaginaţii.

Bashô spunea : « Trebuie să încerci să te scufunzi în poem şi să laşi imaginile să-ţi  ghideze gândurile spre sensuri mai profunde ».

Pojghiţa  unui greier –
el s-a mistuit în cântec
cu totul

Bashô

Artă poetică 
Din teascurile vremii plâng lacrimă de vers.
Ion Pillat

În ciuda asemănărilor  poemul într-un vers şi haiku-ul rămân specii de poezie diferite.
Totuşi W. Hacket afirmă că un număr mare de poeme într-un vers ale lui Ion Pillat sunt de fapt haiku-uri.
Florin Vasiliu explică succint de ce poemele lui Pillat nu pot fi confundate cu poemele haiku :

1.Poemele într-un vers au titlu, pe când haiku-ul nu are.

2. Poemul într-un vers pillatian este constituit din două secvenţe, aflate într-un balans conceptual şi structural, adică atât sub aspectul conţinutului cât şi sub cel al prozodiei, structura versului având ca schemă  două hemistihuri heptasilabice, al doilea putând fi şi hexasilabic, în care e folosit piciorul iambic ( format dintr-o silabă neaccentuată, urmată de una accentuată, şi după o cezură, hemistihul al doilea începând cu aceeaşi formulă ca şi primul.
Apare deci ideea de ritm, ce conferă o notă de muzicalitate poemului.
Or haiku-ul are o structură formată din trei secvenţe, întărită prin prezenţa cezurei – kireji, care se aplică după prima sau a doua secvenţă.
Ritmul interior al haiku-ului se bazează pe prozodic, pe regula celor trei secvenţe a câte 5-7-5 silabe, iar din punct de vedere al conţinutului pe regula triadei : cine, ce – când – unde.

Deosebiri

În anul 1983 apare lucrarea Haiku, le poème le plus court du monde de Sono Uchida, poet, eseist, critic literar, fost preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Haiku.
Lipsa de informare dintre cele două lumi, Occident şi Extremul Orient, explică această teorie.
Haiku-ul a fost timp de trei secole, probabil cel mai scurt poem din lume.
Dar în prezent nu mai este şi nu era nici în perioada redactării şi apariţiei cărţii lui Uchida.
Poemul într-un vers este mai scurt cu trei măsuri decât haiku-ul.  « Poemul într-un vers duce concentrarea la limită ».
Pe de altă parte, haiku-ul este expresia poetică nemijlocită a două procese de creaţie simultane, una a naturii, mui-no-i, după  expresia lui  Bashô, o creativitate proprie a naturii şi cealaltă a subiectului creator de poezie  chiar în momentul surprinderii acesteia.

În haiku-ul :

Pe un ram uscat               Unde
se aşează un corb –          Cine
seară de toamnă               Când

Bashô

Verbul din poem este la timpul prezent, deci autorul a scris pe loc ceea ce a văzut într-un amurg de toamnă.
Domină elementul vidului (ramul gol), combinat cu valoarea estetică sabi (patina timpului).

Poemul într-un vers nu se bazează pe o astfel de estetică.

Floare târzie
A nins pe munţi. O roză tremură în parc.
Ion Pillat

Deşi poemul prezintă două evenimente reale, acestea se disting prin desfăşurarea spaţială şi temporală.

Lirica poemului într-un vers.

Şerban Cioculescu scria în articolul său Ion Pillat poetul strălimpezimilor noastre : « un poet de foarte întinsă cultură lirică ».
Z.Ornea  afirmă că poetul este : « alături de Blaga, unul din cei mai cultivaţi şi mai studioşi poeţi ai liricii acelei epoci literare. »
Ion Pillat a creat poemul într-un  vers târziu, la 45 de ani, la vârsta  deplinei maturităţi poetice şi a perfecţiunii meşteşugului şi artei poetice.
Poemele sale într-un  vers exprimă  luciditatea unui poet care iubeşte lumea şi o transfigurează în expresie poetică, marcată de claritate, transparenţă, puritate, absolut, caracteristici tipice ale clasicismului.
Fiecare poem reprezintă o sinteză poetică de o puritate şi seninătate literară neasemuită, calmă, plină de lirism, cu un ritm şi o linie melodică  armonioase.
Despre poemele sale într-un  vers, Ion Pillat a scris un catren :

C-un singur vers am încercat să farmec
În tine – o lume de simţiri şi vis –
Pătrunde-l cum pătrunde-n zori lucirea
Priveliştii printr-un oblon deschis.

Ion Pillat a deschis un oblon spre un tip de poem, menit să ne descopere frumuseţea lumii oglindită în bobul de mărgăritar al expresiei poetice lapidare, concise, laconice.
A aruncat în lume sămânţa unei specii noi de poezie, care se hrăneşte din pământul românesc şi nu a întârziat să dea roade.

Virginia Popescu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s